înapoi la nevertebrate

Denumire ştiinţifică: Lucanus cervus Linnaeus, 1758

Denumire populară - Rădașca, răgacea, boul lui Dumnezeu, cerbariu, buhai, cornac

Descriere Este poate cel mai cunoscut coleopter în România, datorită mandibulelor hipertrofiate ale masculului care depășesc o treime din lungimea corpului, cât și a dimensiunilor, fiind cel mai mare gândac de la noi. Dimensiunile sale sunt cuprinse între 35-75 mm. masculul și 35-40 mm. femela, aceasta având mandibulele scurte.   Habitat Se dezvoltă în stejar și gorun.

Biologie Adulții zboară mai ales seara  de la sfârșitul lunii mai până la începutul lui august. Depun ponta în stejarii bătrâni, dar și alte cvercete cu lemn putred care-i servește larvei ca hrană. Dezvoltarea larvară durează 4-6 ani iar cea pupală aprox. 3 luni. Adulții se hrănesc cu sucurile dulci de pe copaci și trăiesc doar o vară. Gradul de dispersie a indivizilor este de până la 1 km pentru femele până la 3 km pentru masculi.   Observații preliminare în arealele studiate Poate fi întâlnită în tot arealul parcului. Partea sudică a parcului prezintă habitate favorabile dezvoltării speciei, în această zonă fiind observate și cele mai multe exemplare (Stăncilova, Moceriș).

Amenințări

Reproducerea speciei este condiționată de prezența stejarilor cu lemn mort, chiar și căzut la pământ. Pentru protejarea speciei, trebuie protejați stejarii bătrâni iar lemnul mort căzut trebuie lăsat să se descompună natural. Deoarece această specie prezintă caracteristici mai deosebite, adesea este colectată sau omorâtă. 

Curiozități

Mandibulele masculului sunt asemănătoare coarnelor de cerb, de unde denumirea de cevus. Ele servesc la luptele teritoriale dintre masculi prin care sunt îndepărtați rivalii de pe arborele unde se găsește femela.

Rădașca poate fi găsită în numeroase descrieri mitologice ale multor culturi mai cunoscute fiind utilizarea mandibulelor ca și amuletă împotriva crampelor abdominale sau a cenușii ca stimulent sexual.

Denumirea științifică actuală a fost dată de Carl von Linné iar anterior lui, conform scrierilor lui Plinius, numele de Lucanus, dat de Nigidius Figulus provine de la regiunea Lucania din sudul Italiei azi numită Basilicata.