înapoi la amfibieni și reptile
Denumire ştiinţifică: Vipera ammodytes Linnaeus, 1758
Denumire populară - Vipera cu corn
.jpg) |
Descriere Masculul are 72-85 cm. lungime, iar femela este puțin mai mică. Capul plat, triunghiular prezintă pe bot un corn caracteristic, moale și acoperit cu solzi. Coloritul este variabil în funcție de habitat. Frecvent culoarea masculilor este cenușie, gălbuie, gri, crem deschis sau galben-albicios iar a femelelor este brună, cafenie deschis sau arămie. Dorsal prezintă o dungă brună sau neagră dispusă sub formă de romburi sau zig-zaguri, mai evidentă la masculi. Masculii au pe cap de la ochi la colțul gurii o dungă întunecată. Vârful cozii roșu deschis uneori portocaliu sau rar galben. |
Habitat
Preferă habitatele uscate și însorite, cu vegetație sărăcăcioasă. Poate fi găsită în sit pe grohotișuri și pante stâncoase.
Biologie Reproducerea are loc la începutul primăverii (aprilie-mai). Femelele ovovivipare, nasc 4-20 pui de 15-23 cm lungime în august-septembrie. Perioada de hibernare este din octombrie până primăvara târziu. Primăvara și toamna vipera cu corn este activă mai mult ziua iar vara este preponderent crepusculară-nocturnă. Se hrănește cu mamifere mici, șopârle și insecte. |
|
.jpg)
Observații preliminare în arealele studiate: Valea Beiului (Poiana Miuții), Podul Bei, La Tunele, Rezervația Bigăr, Cheile Nerei, Scofaiană.
Amenințări
Colectarea pentru venin sau comerț ilegal, uciderea directă de către localnici sau turiști, traficul rutier, modificarea habitatelor.
 |
Curiozități Vipera cu corn este cel mai periculos șarpe din Europa datorită toxicității veninului său, dimensiunii corpului și lungimii colților (13 mm.) Mark O'Shea (2008). Dintre cele câteva decese din Europa datorate mușcăturilor de șarpe, cele mai multe se datorează viperei cu corn. (Austin J. Stevens 2007) Compoziția veninului colectat vara este diferită de cea a veninului colectat iarna de la exemplare captive (F. Gubenšek et all. 1974) |
Conform informațiilor de la Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița nu au fost decese în urma mușcăturii de viperă, cazurile de mușcături fiind foarte rare.
Vipera cu corn pate să urce în arbuști sau în coroana inferioară a copacilor pentru a se încălzi sau a-și căuta hrană. Primul ajutor în caz de mușcătură constă în: anunțarea incidentului la numărul de urgență, poziționarea membrului mușcat sub nivelul inimii, aspirarea veninului din plagă cu ajutorul sistemului de aspirație (vacuum) care se găsește în trusele speciale de prim-ajutor, aplicarea proximal de plagă a pansamentului cu fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului, nu se fac incizii și nu se recomandă aplicarea gheții, membru mușcat se imobilizează în atelă. (Trancă S. 2009)
Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională
PARTENER
RNP-ROMSILVA - Administratia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa RA
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro