înapoi la păsări

 

Denumire ştiinţifică: Aquila pomarina C. L. Brehm 1831

Denumire populară - Acvilă-țipătoare-mică

Taxonomie: Cls. Aves, Ord. Accipitriformes, Fam. Accipitridae

 

Descriere.

Acvila-țipătoare-mică are deschiderea aripilor (anvergura) destul de impresionantă: 145-170 cm. Adultul are penajul brun-închis, cu supraalarele mici și mijlocii de o nuanță evident mai deschisă, chiar brun-galben-sură, cap maro deschis, o pată deschisă deasupra bazei remigelor primare interioare (vizibilă când aripa este deschisă) și o culoare deschisă pe supracodale. Juvenilul este puțin mai închis, în special pe cap dar prezintă un contrast asemănător între supraalare și restul aripii; are o dungă foarte îngustă de-a lungul vârfurilor supraalarelor. Mai prezintă o pată mică de nuanță deschisă pe ceafă. Silueta și zborul sunt asemănătoare cu ale acvilei-țipătoare-mari. Subalarele virează spre ciocolatiu și sunt în mod normal mai deschise dar niciodată mai închise decât remigele. Penele de pe tibie sunt mai rare decât obișnuit la păsările răpitoare mari. Sunetele emise nu sunt ca intensitate la fel cu cele ale acvilei-țipătoare-mari (după Bruun versus Munteanu, 1999, Munteanu, 2009 cu modificări). Ceara și degetele sunt galbene, irisul galben-auriu.

 

Biologie (reproducere, ecologie, habitate)

 

Reproducerea:

Cuibărește în Estul Europei, în păduri de diferite tipuri mai cu seamă de foioase intercalate cu pajiști naturale sau terenuri agricole, deseori în ținuturi mlăștinoase. Acvila-țipătoare-mică este la noi oaspete de vară, sosește în martie și pleacă în octombrie; se reproduce în perioada aprilie-august. Femela depune 2 ouă; cromatica de bază a acestora este nuanțată spre alb, ouăle fiind pătate cu macule roșcat-brune și brune. Interesant este faptul că al doilea ou depus este de regulă mai mic decât primul și totodată mai puțin pătat. Cuibul și-l construiește în arbori la înălțimi cuprinse între 4 și 8 m (cf. literaturii). Specia revine la același cuib în fiecare an.

 

Activitate: specie diurnă, migratoare.

 

Regim alimentar: carnivor, prădează cu precădere micromamifere, hârciogi, popândăi dar și păsări, șopârle, broaște, hoituri.

 

Ecologie, habitat:

Survolează terenurile joase, pajiști naturale, terenuri agricole - culturi joase ca înălțime, nu cu plante înalte, ultimele făcând impracticabil accesul la hrană. În zona forestieră (păduri mature) până în ținuturile subcarpatice.

 

Statutul speciei:

Directiva păsări, anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;

OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice (anexa 3);

Convenţia de la Berna - Legea nr. 13 din 11.03.1993;

Legea vânătorii anexa 2 (vânarea interzisă).

Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

 

PARTENER

RNP-ROMSILVA - Administratia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa RA

 

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro