înapoi la păsări

 

Denumire ştiinţifică: Strix uralensis

Denumire populară - Huhurez mare

Taxonomie: Cls. Aves, Ord. Strigiformes, Fam. Strigidae

 

Descriere.

Dintre bufnițele aparținând genului este cea mai mare. Penajul păsării dominant sur prezintă dungi mai întunecate, brune, asemănătoare celor ale uliului găinilor (Accipiter gentilis). Deschiderea urechilor depășește linia ochilor oferind astfel feței huhurezului o mai bună delimitare. Ciocul este galben, irisul brun-negricios iar coada lungă; în stare strânsă are aspect rotunjit-ascuțit.

 

Biologie (reproducere, ecologie, habitate)

 

Reproducerea:

huhurezul mare este o specie monogamă. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an. Cu toate acestea perpetuarea se instalează abia după trecerea celui de al doilea an. Dacă oferta de hrană (șoareci) este totuși extrem de bogată reproducerea se poate instala și în primul an de maturitate. Ritualul de stabilire a perechilor tinere sau de re-legare a perechilor deja formate în anii precedenți se petrece de cu toamna, prin semnale sonore care au și rolul de delimitare al teritoriului de cuibărit. Ritualul de împerechere se instalează abia în ianuarie, odată cu alegerea locului de cuibărit, când se petrece și definitivarea acestuia. Cuibul este amplasat în scorburile arborilor înalți, de regulă bătrâni, în treimea superioară a acestora, în trunchiurile putrede; alteori sunt ocupate chiar cuiburile părăsite de păsări răpitoare, berze negre ori corbi.

Ouăle sunt în număr de 4 (3-4) (1-6), rotund-ovale, albe. Incubația durează în jur de 28 de zile. Puii nidicoli rămân la cuib aproximativ 2 luni la sfârșitul celei de a treia fiind capabili de zbor. În tot acest interval de timp puii sunt hrăniți de către părinți chiar dacă accidental cad din cuib. Rata natalității realizate este scăzută.

 

Activitate: specie diurnă, sedentară.

 

Regim alimentar: pești, amfibieni, reptile, dar în mică măsură, micromamifere printre care și chițcani, pârși, passeriforme, iepuri și chiar cocoși-de-munte.

 

Ecologie, habitat:

huhurezul mare nu este legat de un anumit tip de habitat. Preferă totuși marginile de pădure cu deschidere spre poieni, ”tăieturi”, linii somiere, lunci și de preferință străbătute de râuri cât de mici. Teritoriul controlat de o singură pereche acoperă în medie 20 km2.

 

Statutul speciei:

Directiva păsări, anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;

OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice (anexa 3);

Convenţia de la Berna - Legea nr. 13 din 11.03.1993;

Legea vânătorii anexa 2 (vânarea interzisă).

Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

 

PARTENER

RNP-ROMSILVA - Administratia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa RA

 

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro