înapoi la mamifere

 

Denumire ştiinţifică: Lnx lynx (Linnaeus, 1758)

Denumire populară - Râs

Taxonomie: Cls. Mammalia, Ord. Carnivora, Fam. Felidae

Lynx lynx

Descriere:

Lynx lynx este cel mai mare reprezentant al genului Lynx la nivel mondial, având o înălțime la umăr de cca. 70 cm și o lungime cuprinsă între 80-130 cm. Greutatea variază în funcție de sex și de zona geografică, exemplarele din Siberia fiind mai mari decât cele Europene. Masculii cântăresc 18-30 kg cu o medie de 21,6 kg (n=103), iar femelele au între 8-21 kg cu o medie de 18,1 kg (n=93) (http://lynx.uio.no/jon/lynx/eulynx1.htm#01).

Ca aspect, este o specie inconfundabilă caracterizându-se prin: coada scurtă, urechile întotdeuna cu peri lungi cu aspect de moț la vârfuri și blana brun-roșcată sau cu tente cenușii și pete punctiforme de culoare închisă mai mult sau mai puțin evidente.

Habitat: Specia este destul de plastică, din punct de vedere al cerințelor de habitat, ceea ce i-a permis să populeze o mare parte a Europei și Asiei. Se întâlnește într-o varietate mare de habitate: păduri de diferite tipuri, stâncării, zone semideșertice, tundră, etc.

În România, actualmente se întâlnește în habitate împădurite începând cu altitudini de 180 de metri (în defileul Mureșului Inferior - zona Săvârșin) până în etajul subalpin și alpin. Pentru creșterea puilor preferă zonele mai liniștite și inaccesibile (precum stâncăriile). Totuși urme ale speciei au fost adesea observate de-a lungul drumurilor forestiere și în preajma localităților montane.

Urme de Lynx lynx observate într-un transect nocturn pe valea Minișului.

Biologie

 

Reproducerea: Sezonul de împerechere începe în februarie și poate dura până în aprilie (Kazcensky 1991, Kvam 1991). Gestația durează 69 de zile (Murariu și Munteanu 2005). La finalul acesteia, femela dă naștere la circa 2,5 ±0,5 pui (Kvam 1991). Femelele adulte fată de regulă în fiecare an. Totuși pot exista și ani în care acestea nu devin receptive sexual și deci nu se reproduc.

Puii devin independenți la circa 10 luni de la fătare iar maturitatea sexuală este atinsă la 20-24 luni de viață în cazul femelelor și la 30 de luni în cazul masculilor (Breitenmoser et al. 1993, Kvam 1991).

Mortalitatea în rândul juvenililor este extrem de ridicată. Jumătate dintre pui mor înainte de vîrsta de 10 luni iar 80% dintre ei mor în perioada următoare (postdispersie) (Breitenmoser et al. 1993).

 

Durata de viață: până la 15-17 ani.

 

Activitate: specie predominant crepusculară (Podolski și colab. 2013) cu 8, 9 ore de activitate pe zi și un minimum la orele prânzului. Temperatura se pare că influențează mult activitatea speciei. Astfel o creștere a temperaturii medii zilnice de 10ºC reduce perioada de activitate a speciei în medie cu 30 de minute (Podolski și colab. 2013). Activitatea speciei mai este influențată puternic de sezon și de prezența/absența hranei. În sezonul hyemal activitatea este de regulă desfășurată la apus.

 

 

Urma pârtie a unui mascul de Lynx lynx

În zilele ce urmează unei capturi, activitatea animalelor se reduce cu până la 3,3 ore comparativ cu perioada în care acestea trebuie să facă o captură. În zonele puțin perturbate de activitățile umane specia poate fi activă și pe timpul zilei (Podolski și colab. 2013).

 

Deplasări și teritoriu: În medie un mascul parcurge distanțe de 7,2 km iar o femelă 6,8 km (Jędrzejewski și colab. 2002). Evident, în sezonul de reproducere masculii sunt mult mai activi decât femelele parcurgând distanțe cu 56% mai mari (Jędrzejewski și colab. 2002) Viteza de deplasare este relativ redusă: 1,2 km/h (Jędrzejewski și colab. 2002).

Într-un studiu realizat în Polonia masculii acopereau în medie un teritoriu de 248 kmp (n=5) iar femelele unul de cca. 133 kmp (n=5) (Schmidt și col 1997). Date similare parvin și din Elveția și Franța und s-au raportat 283 kmp folosiți de masculi și 185 kmp utilizați de femele (Breitenmose și colab. 2007). În ultimii ani, studii de telemetrie la L. lynx s-au efectuat și în România dar numărul de exemplare urmărite a fost redus. Investigațiile din țara noastră au evidențiat utilizarea unor teritorii mai mari decât se credea inițial. Astfel Rozylowicz și colab. (2010) au monitorizat o femelă care utiliza un teritoriu de 486,11 kmp. În Bucegi-Râșnov o femelă cu pui a utilizat un teritoiu apropiat valoric de datele din Polonia: 116,68 kmp (Predoiu 2011).

Stabilitatea teritoriului de la un an la altul este ridicată suprapunându-se în proporție de 70-80% (Breitenmose și colab. 2007, Predoiu 2011).

 

Densitate: Studiile de până în prezent, realizate prin telemetrie, arată densități ce variază de la 0,34-0,74 adulți/100 kmp în Suedia la 0,94 adulți/100 kmp în munții Jura (Breitenmoser et al. 1993), 1,43 în Alpii centrali (Haller 1992) și chiar 10-19 adulți/100 kmp în unele zone ale Poloniei (Heptner și Sludskii 1972 in: http://lynx.uio.no/jon/lynx/eulynx1.htm#01).

În cazul particular al Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, presupunând că toți cei 14 indivizi recenzați s-ar deplasa doar în interiorul ariei protejate (ceea ce este evident fals) densitatea (adulți și subadulți) ar fi de 3,85 indivizi/100 kmp.

 

Regim alimentar: carnivor. Hrana de bază o asigură în special ungulatele de talie mijlocie și mare precum Capreolus capreolus sau Cervus elaphus (Okarma și colb. 1997). Astfel, în Polonia căpriorul constituie 90% din biomasa consumată și 84% din numărul de animale ucise de râs. Studiul efectuat de Okarma și colaboratorii arată o selectare pozitivă a căpriodului mai ales de către femele și subadulți și mai puțin de către masculi. Cervus elaphus este prădat într-o proporție mai redusă decât ar fi de așteptat în urma unei selecții ”la întâmplare” a prăzii. Același studiu arată că rata de prădare la Lynx lynx este în medie de una la 5,4 zile.

Anual populația de râs din Bialowieza prăda 21-36% din densitatea de primăvară (cea mai ridicată) estimată pentru căprior. Totodată aceeași specie prăda în Polonia 6-13% din populația estimată de cerb. Scăderea numărului de cervide are un impact major asupra densității lui L. lynx și mai ales asupra reproducerii sale. Astfel, s-a constatat că reducerea densității ungulatelor poate avea ca efect scăderea ratei de reproducre cu 2/3, de la circa 0,64 juv./adult Lynx la 0,25 juv./adult Lynx sau chiar mai puțin. Studii efectuate în Rusia, țara cu cea mai mare populație de râs din lume, arată că o densitate de 4 indivizi sau mai puțin per 100 kmp caracterizează arealele în care ungulatele sunt rare iar specia se hrănește predominant cu mamifere mici precum iepurii (Zheltuchin 1992). Împortant de reținut este faptul că densitatea lui L. lynx în interiorul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița este mai mică de 4 indivizi/100 kmp ceea ce arată, conform datelor lui Zheltuchin (1992), că din punct de vedere trofic această arie protejată conferă condiții suboptimale.

 

Statutul speciei:

Directiva specii și habitate, anexele II și IV ale Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992;

OUG 57/2007, OUG 154/2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice (anexele II și IV);

Convenţia de la Berna, anexa III - Legea nr. 13 din 11.03.1993;

CITES apendixul II, valid din 24 iunie 2010;

Convenția de conservare a animalelor sălbatice din Europa și a habitatelor naturale – Anexa III;

Legea vânătorii (vânarea permisă în regim special. Anual se aprobă o anumită cotă de extrageri);

Conform IUCN specia este clasificată ca fiind ”Least Concern” (pagina IUCN: www.iucnredlist.org/details/12519/0 accesată în aprilie 2013).

 

Bibliografie:

Breitenmoser-Würsten, Ch., Zimmermann, F., Stahl, P., Vandel, J.-M., Molinari-Jobin, A., Molinari, P., Capt, S., & Breitenmoser, U. (2007). Spatial and social stability of Eurasian lynx Lynx lynx population: an assessment of 10 years of observation in the Jura Mountains. Wildlife Biology 13, 365-380.

Breitenmoser, U., Kaczensky, P., Dötterer, M., Breitenmoser-Würsten, C., Capt., S., Bernhart, F. and M. Liberek. 1993. Spatial organization and recruitment of lynx (Lynx lynx) in a reintroduced population in the Swiss Jura Mountains. J. Zool., Lond. 231:449-464.

Haller, H. 1992. Zur okologie des Luchses Lynx lynx im Verlauf seiner Wiederansiedlung in den Walliser Alpen. Mammalia depicta 15, Z. Saugetierk. Paul Perey, Hamburg.

Heptner, V.H. and Sludskii, A.A. 1972. [Mammals of the Soviet Union. Vol III: Carnivores (Feloidea).] Vyssha Shkola, Moscow

Jędrzejewski W., Schmidt K., Okarma H., Kowalczyk R., 2002. Movement pattern and home range use by the Eurasian lynx in Bialowieza Primeval Forest (Poland). Annales Zoologici Fennici, 39: 29-41.

Kaczensky, P. 1991. Untersuchungen zur raumnutzung seiblicher luchse (Lynx lynx), sowie zur abwanderung und mortalitat ihrer jungen im Schweizer Jura. Teza de doctorat.

Kvam, T. 1991. Reproduction in the European lynx, Lynx lynx. Z. Säugetierk. 56:146-158.

Okarma H., Jędrzejewski W., Schmidt K., Kowalczyk R., Jędrzejewska B. 1997. Predation of Eurasian lynx on roe deer and red deer in Białiwieża Primeval Forest, Poland. Acta Theriologica 42(2): 203-224.

Podolski I., Belotti E., Bufka L., Reulen H., Heurich M., 2013. Seasonal and daily activity patterns of free-living Eurasian lynx Lynx lynx in relation to availability of kills. Wildlife Biology 19(1): 69-77

Murariu D și Munteanu D. 2005. Mammalia. Carnivora. Fauna României volXVI fascicula 5. Editura Academiei Române, București.

Predoiu GE. 2011. aspecte privind biologia și bazele managementului râsului (Lynx lynx Linnaeus 1758) din România. Teza de doctorat.

Rozylowicz L., Chiriac S., Sandu R.M., Manolache S. 2010. The habitat selection of a female lynx (Lynx lynx) in the northwestern part of Vrancea Mountains, Romania. North-Western Journal of Zoology, 6(1): 122-127.

Schmidt K., Jedrzejewski W., Okarma H. (1997) Spatial organisation and social relations in the Eurasian lynx population in Bialowieza Primeval Forest, Poland. Acta Theriologica 42(3): 289-312.

Zheltuchin, A.S. 1992. Distribution and numbers of lynx in the Soviet Union. Pp 19-22 in The situation, conservation needs and reintroduction of lynx in Europe. Proc. symp. 17-19 October, Neuchatel. Council of Europe, Strasbourg.

xxx Raportului final pentru ” Studiul privind estimarea populațiilor de carnivore mari și pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris) în vederea menținerii într-o stare favoravilă de conservare și pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2011-2012” accesat online în aprilie 2013 la adresa web: http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/carnivore_mari/2012-01-16/2012-01-16_carnivore_mari_evaluare_2011_raportcarnivoremari2011.pdf

xxx http://lynx.uio.no/jon/lynx/eulynx1.htm#01

Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

 

PARTENER

RNP-ROMSILVA - Administratia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa RA

 

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro